CAP4.Cine ar fi crezut??

Edward pov

Stateam si priveam cum surioara mea se indeparta tot mai mult.Sunt sigur ca am dezamagit-o, nu se astepta cu siguranta sa fiu de acord cu aceasta nunta,dar ce puteam face?Nu o iubeam pe Tanya dar traiam cu speranta ca intr-o buna zi voi ajunge sa o iubesc.Ce stiam eu despre iubirea adevarata??Nu am iubit niciodata, dar eu cred ca iubirea se castiga pe parcurs,respectand pe cel de langa tine si incercand sa-l intelegi.Poate cu timpul daca ajung sa o inteleg pe Tanya si toate prostiile din capul ei voi ajunge sa o iubesc.
Ca si un viitor conducator al tarii conta foarte mult cu cine ma insor, iar Tanya provinea dintr-o famile buna si pe langa acest lucru era frumoasa si bine privita de catre cetateni.
Nu am crezut nici o clipa ca Bella va fi atat de afectata de nunta mea cu Tanya, stiam ca nu se suporta una pe cealalta dar nu credeam ca asa de mult.Nu pot sa-mi scot din minte privirea ei,era plina de suferinta,dezamagire.Am facut-o sa sufere si asta ma doare cel mai tare, nu suport sa o stiu suparata pe mine.Dar ce puteam face?Trebuie sa se obisnuiasca cu ideea aceasta. Nunta va avea loc indiferet ce ceea ce crede Bella, maine voi vorbi cu ea sa incerc sa lamuresc aceasta situatie neplacuta, sunt sigur ca intr-un final ea va intelege ca nu am de ales si ma va sustine cu aceasta nunta. Dar nu pot astepta pana maine, trebuie sa vorbesc in acest moment cu ea! Merg sa o caut!


Jacob pov.

Of, ce am facut,nu trebuia sa o sperii. Sper doar sa nu fi patit ceva.Dupa cum vad s-a lovit destul de tare la cap.Daca o iau in brate si as duce-o in camera ei cu siguranta m-ar vedea cineva si cine stie ce ar mai fi gandit ca am facut.Dar nici aici nu o pot lasa, se face frig asa ca m-am aplecat sa incerc din nou sa-i soptesc la ureche pentru a o trezi.
- Domnisoara Isabella treziti-va va rog!Nu am vrut sa va sperii.Imi pare rau!
Din nou fara nici un rezultat.Mirosea a capsuni.Cat de frumoasa era in lumina luni,nimic nu cred ca poate fi mai frumos decat sa o vezi pe Bella stralucind ca o stea in intuneric. Iar parfumul ei era atat de dulce, daca era dupa mine as sta asa sa o privesc dormind o viata intreaga si tot nu m-as satura de privit.
Hello ,Jacob, trezeste-te la realitate...Bella nu doarme ci e lesinata,a dat cu capul de una dintre barele care sustineau balansoarul doar din vina ta..asa ca nu mai visa ci incearca sa faci ceva sa o trezesti cat mai curand pana sa vina vre-un gardian sa verifice imprejmuirile regatului.
Ooou....subconstientul meu intra in acctiune trezindu-ma la realitate...e ceva!
- Domnisoara Isabella ma auziti?
Tot nimic, ce naiba fac??Cel mai bine e sa o duc in camera la mine si cu ocazia asta ii pun si niste gheata la frunte.Am pus mana sa vad daca s-a umflat, se pare ca va avea un cucui destul de mare pentru cateva zile.Asa ca am luat-o in brate si am dus-o in camera la mine,aveam noroc ca nu m-am intalnit cu nimeni in drum spre micuta mea camera de la subsolul castelului.Am asezat-o pe pat punandu-i un prospop plin cu gheata in locul lovituri.Acum ca eram la lumina, lovitura mi se parea destul de urata.Ar fi trebuit sa o duc la un doctor,sau la spital.Daca nu se trezeste in 10 minute nici nu ma mai intereseaza ce se va intampla cu mine,pot sa si mor ca nu-mi pasa ,nu atata timp cat stiu ca micuta mea printesa este in siguranta! Simteam nevoia sa vorbesc cu ea,sa o tin de mana, sa-i spun cat e de frumoasa!
- Trezirea frumoasa adormita!

BELLA POV.

Simteam cum capul meu mai avea putin si exploda.Ce sa intamplat? Tin minte ca stateam in balansuar uitandu-ma la stele si apoi a venit cineva, iar de aici s-a rupt tot firul nu-mi aduc aminte decat ca saracul meu cap a facut contact cu ceva rece si tare.Cred ca cel mai bine e sa deschid ochii si sa vad unde ma aflu, in orce caz nu sunt afara, e mul prea cald.
Cand am deschis ochii m-am speriat de ceea ce am vazut. Langa mine dormea un baiat cu un ten ciocolatiu.Am vrut sa tip si sa-l imping jos, dar cand am vazut cat e de dragut cand doarme nu am putut face nimic.Se vedea pe fata lui de ingeras ca nu era un baiat rau. Sunt sigura ca el a vrut sa vorbeasca cu mine in seara asta iar eu m-am speriat ca o proasta.Cum m-am putut speria de un asa inger de baiat. Am vrut sa ma ridic dar ceva greu ma tine in loc, cand m-am uitat era bratul baiatului infasurat in jurul meu. Am incercat sa-i dau bratul la o parte.Cand am pus mana pe pielea lui am simtit un fior pe sira spinarii. Era atat de cald si moale si ce placut era sa-i ating pielea.
Ok... Bella revino-ti in fire nici macar nu-l cunosti, o fi aratand el bine dar nu sti de ce poate fi capabil, uita-te in jur nici macar nu stii unde te-a adus. Daca te-a rapit sau poate el te-a lovit cu ceva in cap si nu i-a fost mila de tine, tie de ce sa-ti fie? Incepea sa-mi placa sa ma sfatuiesc cu mine insumi.
L-am impins usor sa nu-l trezesc dar in acel moment s-a invartit venind chiar peste mine. Ma sufocam sub un munte de om. Am incercat sa ma zbat dar nu avea nici un rost asa ca mi-am bagat dintii in umarul lui cat de adanc am putut pana a zburat de pe mine direct pe podea.
- Ce naiba?? S-a rastit el incercand sa se ridice de pe podea.
Acum era momentul sa fug. Am sarit de pe pat si am alergat spre usa cand am vrut sa o deschid nu s-a putut, era inchisa. Baiatul era chiar in spatele meu ii simteam respiratia deasupra capului.
Intr-un colt langa usa era o bata de baseball, am luat-o repede si cand sa ma intorc sa-l lovesc mana lui sa infasurat ca un cleste in jurul incheieturi mele fortandu-ma sa dau drumul batei.
- Auuu..inceteaza, ma doare! Am tipat la el cat de tare am putut. In acel moment mi-a dat drumul incheieturii si s-a dat un pas inapoi.
- Scuzati-ma domnisoara Isabella, nu am vrut sa va ranesc, lasati-ma sa va explic de ce va aflati aici. Expresia fetei lui era una speriata,parca era scapata de sub control. Dar ce, aveam de ales sa nu-l ascult, cum aveam sa plec?
- Am incotro? I-am spus uitandu-ma in ochii lui care erau atat de calzi si primitori.
- Bine inteles ca aveti, poftim cheia! Mi-a intins mana dreapta dandu-mi cheia. Dar daca pleci acum, nu vei sti ce s-a intamplat si ma vei invinovati pentru niste lucruri de care nu voi fi vinovat. Nu crezi ca ar fi mai bine sa ma asculti ce am de zis?
Hmm..acum avea o expresie a fetei atat de rugatoare,cum as putea sa-i refuzi ceva avand aceasta expresie?
- Bine dar mai intai spune-mi unde mai adus?
- Este la subsolul castelului.
- Subsolul castelului?? Dar acolo nu e camera soferului? Ufff... ca cautam eu aicea.. si cine era acest inger? Voi afla curand daca am rabdare.
- Da, aveti dreptate eu sunt noul sofer si asta pentru moment este camera mea.
- Bine, bine, dar ce caut eu aici?
- Cand erati la balansoar am vrut sa va vorbesc dar v-ati speriat si cand sa va ridicati ati dat cu capul de o bara. Nu v-am putut lasa acolo si nici in camera la dumneavoastra nu va puteam duce, se putea intelege altceva si eu as fi putut fi dat afara,asa ca nu am vrut sa risc ca am nevoie de acest servici si v-am adus in camera la mine! Imi cer scuze pentru tot, chiar nu am vrut sa va speri. Acum ca stiti ce s-a intamplat cu adevarat puteti pleca! Sper numai sa nu ma concediati.
Se vedea intr-adevar cat de rau ii parea.In acel moment am luat mana de pe clanta si m-am intors am trecut pe langa el indreptandu-ma spre pat.Simteam cum ma tintuea cu privirea. Asa ca m-am adresat cat se poate de calm.
- Nu te mai holba la mine, vreau doar sa ma asej putin inainte sa lesin din nou. Acum ca mi-ai adus aminte ca m-am lovit la cap incepe sa ma ameteasca si ma cam doare capul nu ai o aspirina?? Intr-adevar ma simteam foasrte slabita si capul ma durea ingrozitor.
- Imediat va aduc o aspirina. S-a indreptat catre un colt al cameri unde era un birou, a deschis unul din sertare si a scos un flacon cu pastile s-a intors si mi-a inamat flaconul.
- Si cu ce ai vrea sa iau pastila, cu aer?? L-am intrebat iritata.
- Scuzati-ma domnisoara Isabella imediat va aduc si apa.Langa birou era un frigider micut l-a deschis si a scos o sticla cu apa plata, a desfacut capacul si mi-a dat sticla. Am scos o pastila din flacon si am luat sticla din mana sa band aproape toata apa. Nu-mi dadusem seama ca-mi era si sete.
- Multumesc! I-am spus zambindui timida. Apropo nu mi-ai spus cum te numesti?
- Jacob. Mi-a raspuns zambindu-mi aratandu-si toti dintii.Ooooouu...era adorabil,hmmm...ce zambet.Am simtit cum fata imi ia foc.Bella calmeaza-te, e doar un servitor.. nimic mai mult.Uff...dar ce servitor..
- Domnisoara Isabella cred ca ar trebui sa mergeti la culcare este destul de tarziu! Ce??? De cand imi spune mie un servitor ce sa fac??
- Eu ma duc la culcare cand vreau eu si nu cand imi spui tu.Iar eu daca vreu sa mai stau ce poti sa-mi faci?
- Nu va pot face nimic.Cu cea mai mare placere v-asi tine companie dar sunt cam obosit, nu degeaba am adormit langa dumneavoastra.
- Inceteaza te rog sa mai vorbesti la persoana a treia, ma simt batrana, spune-mi Bella! Tocmai i-am spus unui servitor sa-mi spuna Bella??Ok, Bella revino-ti! Dar cum as putea cu el langa mine?
- Bine Bella! Mi-a spus numele accentuind fiecare litera. Apo s-a dus langa pat incepand sa se dezbrace si-a dat tricoul jos.Era atat de bine facut, si avea patratele....wauu.....;))..Am ramas cu ochii fixati pe corpul lui.Cand a vrut sa-si dea jos pantalonii am sarit de pe coltul patului punadu-mi mainele la ochi!
- Stai, stai, ce faci?? L-am auzit cum radea.Ce e de ras? Nu-ti este rusine? Cum iti permiti sa te dezbraci in fata mea?!!
- Pai a fost alegerea ta sa ramai! Mia spus el printre rasete. Doar nu o sa crezi ca o sa dorm imbracat doar ca esti tu aici! Cat tupeu avea, incredibil.
- Bine, bine ,plec.Te las sa dormi, dar sa sti ca nu vei scapa cu asta!M-am intors spre usa,eram cu ochii inchisi si cu mainile intinse ca sa nu ma izbesc de ceva.Cand am simtit clanta de la usa am deschis ochii ca sa pot bga cheia in broasca. Cand am deschis usa, am vazut ce nu credeam ca o sa vad in viata mea.
Edward statea in fata usi cu pumnii stransi.Corpul ii era incordat, i se vedeau venele de la gat iesind in afara.Nu l-am mai vazut niciodata asa de nervos.
M-am intors sa vad ce facea Jacob. El era la maginea patului in picioare zambind la Edward...Si era doar in boxeri.
O, nu, Doamne ia-ma acuma la tine... te rog, nu ma pune sa asist la vreo crima!!

CAP.3.Doamne, cat de mult o urasc!!

BELLA POV


Petrecerea era una reusita multumita lui Alice. Eram in culmea fericirii ca in sfarsit fratiorul meu scump si drag s-a intors acasa.
Doamne ce mult il iubeam, sunt cea mai norocoasa ca am un asa frate de dragutz si aratos....mi-as fi dorit sa seman macar putin cu el.
O, nu, Tanya e aici?? Dar cine a invitat-o? Rosalie, normal, trebuia sa-mi dau seama de cand mi-a facut Ros acea farsa ca nu putea fi decat Tanya cu ea. Trebuie sa-l anunt pe Eddy, de fapt Edward, inainte sa-l asalteze cu saruturi de fata cu toata lumea. Dar unde este?
Drace, prea tarziu, l-a gasit deja inaintea mea. Doamne, cata ura pot sa am pentru fata asta. Analizand-o mai bine nu as spune ca este urata, este chiar draguta, inalta cu pielea ciocolatie, iar parul il avea pana la umar, cu niste bucle adorabile blonde cu o tenta de roz la lumina.
Vai....dar ce tot vorbesc??? O urasc mai ales ca-mi sufoca mai mereu fratiorul.
Din cate stiu, Edward nu o place si asta ma mai linisteste putin. Inainte sa plece in armata, nici nu a vrut sa-si ia ramas bun de la ea. Dar din pacate parintii nostri erau foarte buni prieteni cu familia Denalie care erau parintii Taniei din pacate. Spun din pacate deoarece parintii ei Elezar si Carmen sunt niste oameni foarte buni si deosebiti, pacat ca Tanya nu a mostenit nimica bun de la ei. Iar de cate ori vine in vizita familia Denalie aduc mereu vorba de o posibila nunta intre Tanya si Edward.
Gandul acesta ma dezgusta in totalitate, sper ca Edward nu face aceasta greseala. Este incredibil cat de mult ma deranjeaza sa o vad pe Tanya cum il sufoca pe Edward cu saruturi, trebuie sa fac ceva,
Alice este singura care ma poate ajuta.Scot telefonul mobil formand repede numarul ei.

- Hei, Alice, ce faci, unde esti?? Vino te rog frumos repede trebuie sa….
- Hello….Bella calmeaza-te, sunt chiar in spatele tau.
M-am intors imediat. Ea statea cu mainile in sold si cu o sprinceana ridicata in semn de intrebare, se vedea ca era foarte nedumerita din cauza exasperari mele de a face ceva.
- Alice, uite cine il chinuie pe fratiorul nostru!
In acel moment mi-am indreptat privirea in directia Tanyei si a lui Edward. Alice imi urma exemplul dupa care face niste ochi mari de uimire,iar in acel moment incepe sa rada cu vocea ei ascutita de soprana.
- O, da, chiar e o problema.
Mi-a spus Alice razand mai tare.
- Ce este asa de amuzant??? Nu inteleg de ce razi!?
Inepusem sa ma enervez de acuma!
- Alice!!! Termina!!
M-am rastit la ea devenind dintr-o data serioasa. Uram sa ridic tonul, dar uneori chiar era necesar, mai ales cand era vorba de rasul sopran al surori mele.
- OK, Bella, nu e nevoie sa tipi dar uita-te putin la fata lui Edward si la felul in care o tine pe Tanya.
Dupa ce a terminat ce a avut de spus, a inceput din nou sa rada de aceasta data cu mai multa pofta.
Cand m-am uitat mai atenta la Edward am observat ca era plin de ruj pe fata, si pe gulerul camasii, iar chipul lui iti transmite o spaima ingrozitoare. Mainile lui erau inclestate pe umeri Tanyei tinand-o in loc sa nu se mai urce pe el. Chiar era amuzant, am inabusit un ras devenind imediat serioasa in momentul cand ochii lui Edward i-au intalnit pe ai mei. Am ramas in transa prinsa in privirea lui de smarald.
Ochii lui Edward erau rugatori si disperati, urlau dupa ajutor, iar eu eram singura care il putea ajuta. Am incercat sa-mi revin din acea privire angelica.
- Alice! Am spus eu cu seriozitate. Vino cu mine si urmeaza-mi planul!
Alice fiind inca amuzata de situatia in care se alfa Edward, inceraca sa devina serioasa intrebandu-ma:
- Hmmm….plan??? Ce plan??
Nu a apucat sa zica mai multe ca am luat-o de mana si am tras-o pana am ajuns in dreptul lui Edward si al Tanyei.
- Hei, Tanya, mi se pare mie sau te-ai mai ingrasat? Nu Alice?
Atunci m-am intors spre Alice pentru a-i face cu ochiu. Alice o masoara pe Tanya din cap pana-n picioare cu o faorte mare atentie spunand:
- Da, sa sti! Tanya cred ca ar trebui sa o lasi mai moale cu dulciurile!
In acel moment Tanya se indeparteaza de Edward, iar pe fata ei se putea vedea socul, panica, rusinea.
Deci pana la urma am atins un punct sensibil. Bravo Bella, esti tare, deci sa continuam jocul.
- Si cam cate kg ai pus?
Am observat ca se pregatea sa atace cu ceva rautacios, asa ca repede i-am inchis gura spunandu-i:
- Stai asa, nu-mi spune, stiu cu aproximatie cam cat ai pus pe tine..8-10 kg nu?
Atunci fata ei se facu rosie ca focul.Bravo Bella, sa continuam.
- Ops…se pare ca am nimerit, vai Tanya nu e bine, ce masura porti la fusta acuma 34?? N-as putea!!
Imediat ma fost intrerupta de niste rasete puternice, atat Edward cat si Alice se prapadeau de ras.
Tanya ne stiind ce sa mai faca, vrand cu disperare sa plece, il ia pe Edward de mana si incepe sa-l traga pentru a o urma.
- Edward, hai sa mergem, nu vezi ca sunt invidioase ca noi ne iubim, si ele nu au nici macar un pretendent, dar sa mai fie si iubite de vre un baiat.
Auci….asta a cam durut, ce este dret e ca am 20 de ani si nu a avut nici un prieten, deoarece multi baieti se tem sa se bage in seama din cauza ca mai mereu aveam pe cineva dupa mine, iar la scoala nu am fost niciodata. De fapt pot sa spun ca scola am facut-o acasa, iar acum fac facultatea de psihologie, daca se poate numi facultate, ca tot acasa invat. Iar Alice era in aceeasi situatie cu mine, numai Ros a ales sa mearga la un liceu privat.
Se pare ca si-a dat seama Tanya ca m-au deranjat vorbele ei deoarece a ranjit, aratandu-si toti dintii.
Chiar nu stiam ce sa mai spun, eram mult prea deranjata de vorbele ei, care probabil erau niste adevaruri. Oare chiar asa sa fie? Invidia ma roade pe mine pe dinauntru? In acea clipa Edward isi puse bratul delicat in jurul umerilor mei. Am intepenit din cauza ca in acel moment in corpul meu se dadea o batalie a sentimentelor ingrozitoare. Vroiam cu disperare sa sar in bratele lui si sa incep sa plang, deoarece credeam ca acolo m-as simti cel mai in siguranta.
Cu greu m-a stapanit sa nu sar in bratele fratelui meu, da e fratele meu, nu inteleg de ce tot trebuie sa-mi repet aceste doua cuvinte,,fratele meu’’,parca as vrea ca sa le bag cu forta in cap,convingandu-ma ca intradevar este fratele meu. Poate este normal sa am astfel de sentimente fata de el,probabil ca timpul in care nu a fost langa mine si-a lasat unele amprente asupra noilor mele sentimente la simpla atingere a orcarei particica din corpul sau.
- Vai..ce sa intamplat cu tine draga mea cumnatica?? Esti cam alba la fata.
Vocea Tanyei ma trezit la realitate. Dar stai asa..cu ce tupeu i-mi spune mie ,,cumnatica’’..
- Ha, ha, ha….Voi fi cumnata ta numai in visele tale sau poate nici acolo!
Doamne cat de mult ma deranja sa spun acest cuvant cu voce tare, ea nu-si da seama ca de acuma abereaza??!!A mai vrut sa spuna ceva dar a intrerupt-o Edward lund-o de mana si tragand-o spre iesire.
- Gata Tanya, ajunge! Haide sa plecam!
- Dar de ce dargul meu Edward? Oricum se va anunta logodna noastra maine, cand va veni in vizita acea familia regala. Deci pana la urma ,, draga mea cumnatica’’ visul tau va deveni realitate mai curand decat crezi!
Bella trezeste-te…e un simplu vis, mai degraba un cosmar….In viata reala Edward nu ar accepta asa ceva, nu o iubeste,sigur e o minciuna de a ei.Dar daca nu e adevarat de ce Edward nu spune nimica??De ce nu o contrazice??
- Edward, e adevarat?
Vocea mea sparta deabea se putea auzi peste muzica si galagia facuta de lumea cea din jur. Ochii lui s-au intalnit din nou cu ai mei cerand parca sa fie iertat. Deci era adevarat, scorpia avea dreptate.
Doamne cat o urasca!!!De ce, de ce tocmai ea?? Ore conteaza ca e ea sau alta?
- Pe mine va rog frumos sa ma scuzati. Am nevoie sa iau niset aer curat!
Deabea mai eram in stare sa vorbesc, cand m-am indepartat de ei, Alice a venit dupa mine incercand sa tina pasul cu mine deoarece eu mai aveam putin si alergam,atat de mult simteam nevoia sa plec de acolo.
- Bella esti bine? Nici mie nu-mi vine sa cred ce am auzit. Adica sti foarte bine ca se vorbea de mult timp despre o posibila nunta intre Tanya si Edward si acuma se pare sa se fi decis si sa aiba loc nunta aceasta. Nici eu nu o plac pe Tanya mai mult decat tine, dar nu crezi ca ar trebui sa ne obisnuim cu aceasta ideie?
- Alice! Termina te rog, nu ma ajuti chiar deloc! Te rog sa ma lasi singura!
Aveam nevoia sa fiu singura, sa incerc sa ma obisnuiesc cu aceasta ideie. Vroiam sa sufar de una singura.
- Ok Bella. Dar daca ai nevoie de mine sti unde ma gasesti. Te iubesc sis!
- Si eu te iubesc Alice, mai mult decat ma iubesti tu!
Am ramas singura,asa ca m-am indreptat spre locul meu favorit din gradina unde balansoarul meu de un albastru deschis ma astepta.M-am intins in asa fel incat sa stau comoda si sa pot privi si stelele care straluceau in intuneric.
Nu-mi pot da seama de ce simt atata ura pentru Tanya? Pana la urma era alegerea lui Edward ce va face cu viata lui.Dar nu pot sa cred ca se insoara, nu vreau sa faca acest pas.Dar de ce nu vreau? Doamne te rog ajuta-ma sa-mi fac ordine in ganduri! Ce sa intampla cu mine?
O voce necunoscuta ma trezeste din micul meu monolog.
- Nu cred ca este indicat ca o fata frumoasa ca dumneavoastra sa stea singura la ora aceasta fara sa fie supraveghiata.I s-ar putea intampla orce!
Statea in picioare langa balansoar aplecat spre mine.Oou…era enorm!Am vrut sa tip dar mana sa mare mi-a astupat gura cu usurinta.Vrand sa ma ridic repede am simtit cum ceva rece a facut contact cu capul meu.Lovitura aceia m-a condus intr-o lume a intunericului.